Casa Tătărescu din București: Jurnal al unei vieți politice și al unei continuități culturale în EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului interbelic, în adierea discretă a unei străzi ce a fost martoră a unor epoci politice zbuciumate și culturii în plină efervescență, Casa Tătărescu se înalță nu doar ca o construcție, ci ca un depozit material al unei istorii extrem de nuanțate. Nu este simplu edificiu rezidențial, ci o prelungire a vieții unui om cu multiple fațete – Gheorghe Tătărescu –, al ambițiilor și compromisurilor lui, deopotrivă. Acest spațiu, devenit astăzi EkoGroup Vila, poartă cu sine povara, dar și noblețea unei istorii care a traversat decenii de continuități și rupturi, de la elitele interbelice la regimul comunist, iar apoi, prin eforturi marcate uneori de ezitări, la încercarea unei recuperări culturale contemporane.

Casa Tătărescu: arhitectură și memorie în vremea prim-ministrului Gheorghe Tătărescu

Figura politică a lui Gheorghe Tătărescu (1886–1957), prim-ministru în două mandate tumultoase și controversate, găsește în fosta sa reședință din Strada Polonă, nr. 19, un loc ce transcende simpla funcțiune locativă. Vila interbelică – de dimensiuni modeste, dar impecabil proporționată –, construită și reinterpretată prin mâna arhitecților Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, constituie un veritabil punct de întâlnire între discursul politic și cel cultural, între putere și discretă eleganță. Astăzi, casa nu mai poartă doar memoria familiei Tătărescu, ci devine EkoGroup Vila, un spațiu cultural care conservă, cu delicatețe, amintirea și spiritul epocii, așa cum este detaliat și în povestea vilei din Strada Polonă nr. 19.

Gheorghe Tătărescu: itinerar politic și contexte istorice

Gheorghe Tătărescu se situează indispensabil în istoria României interbelice, în care democrația fragilă se confruntă cu tensiuni profunde între modernizare și autoritarism. Medicul juridic al unui stat în schimbare, cu doctorat obținut la Paris și o teză dură asupra compromisurilor regimului electoral românesc, el devine membru PNL din 1912 și intră în Parlament în urma alegerilor din 1919 – primele cu vot universal direct. Rolul său la Interne în anii ’20 și prim-ministru în anii ’30 reflectă complexitatea viziunii sale politice: un pragmatic ce jongla între eficiență administrativă și autoritarism crescut, între loialitate față de rege și gestionarea turbulentă a geopoliticii regionale. Mandatele sale, cu o ambivalență marcantă, sunt ancorate în momente decisive, de la erodarea sistemului parlamentar până la cedările teritoriale din 1940 și încercările ulterioare de adaptare la realitățile comuniste. În epocă, reputația sa culturală, ilustrată prin acceptarea ca membru de onoare al Academiei Române, se împletește cu politica, conturând imaginea unui om ce își conștientiza datoria fără să caute eroul propriu.

Casa ca extensie a puterii guvernamentale și discreției personale

Reședința lui Gheorghe Tătărescu nu este un palat opulent, ci un edificiu al proporției și sobrietății. Spre deosebire de multe dintre vilele contemporane ale unor politicieni, casa Tătărescu respinge gigantismul și ostentația. Această modestie calculată devine un discurs în sine. Biroul premierului, amplasat atent la entre-sol, cu acces lateral discret, evocă o alegere etică: poziția puterii publice nu trebuie să domine, ci să se integreze cu respect în viața privată. Aceasta se traduce printr-un spațiu de lucru mic, funcțional, care, deși decisiv pentru țară, rămâne ascuns ochiului curent – o metaforă materială a conceptului de datoria și responsabilitate politică introspectivă.

Arhitectura Casei Tătărescu: coduri mediteraneene și ecouri neoromânești

Casa este rezultatul dialogului dintre arhitectura mediteraneană și elementele neoromânești separate prin sensibilitatea celor doi arhitecți, Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea. Proiectul a cunoscut o dezvoltare tripartită între 1934 și 1937, fiind mai întâi conturat de Zaharia și apoi rafinat de Giurgea. Întregul ansamblu păstrează un echilibru viu între simetrie și mișcare, între tradiție și modernitate: portaluri cu accente moldovenești, coloane filiforme cu detalii variate, absida ce învelește șemineul – semnat de sculptorița Milița Pătrașcu, eleva lui Brâncuși și confidenta Arethiei Tătărescu – și finisaje atent alese, care nu permit niciun exces. Interiorul însuși transmite o estetică a măsurii, care inspiră respect față de funcție și față de spiritul interbelic european al elitei.

Portalurile cu detalii moldovenești
Șemineul cu absidă, un statement artistic al Miliței Pătrașcu
Coloane cu tratamente diferite, păstrând unitatea stilistică
Feronerii patinate din alamă și parchetul masiv de stejar cu diverse esențe
Dispunerea încăperilor după reguli clare de funcționalitate și reprezentare

Arethia Tătărescu: discreție și cultivare culturală în umbra puterii

Femeia care a asumat numele de „Doamna Gorjului” nu a fost o simplă companionă a politicii, ci o figură esențială a proiectului de casă și a culturii familiale. Arethia Tătărescu a fost un liant între binefacere, sprijin artistic și păstrare a tradițiilor, prin implicarea în renașterea meșteșugurilor oltenești și contribuția decisivă la revenirea lui Constantin Brâncuși în peisajul vizual național, prin ansamblul de la Târgu Jiu. Într-un profesionist discret, Arethia a avut grijă ca vila să nu devină nici opulentă, nici ostentativă, ci exprimarea concretă a unei etici de familie și a unei politici culturale ce depășește epoca.

Ruptura comunistă: declin simbolic și adaptări forțate

Odată cu arestarea lui Gheorghe Tătărescu în 1950 și dispariția lui din viața publică, Casa Tătărescu intră într-un regim de marginalizare dureroasă. În această etapă, spațiul devine simbol al unei lumi condamnate de regimul comunist, fiind supus unei utilizări administrative străine sufletului său inițial. Proprietatea este naționalizată, clădirea compartimentată, finisajele originale vulnerabile și întreaga relație dintre interior și grădină este alterată brutal. Degradarea lentă și tăcerea instituționalizată a stăpânilor de drept asupra istoriei spațiului anulează funcția de „martor al memoriei”.

Deruta post-1989: intervenții, controverse și pași spre recuperare

Schimbarea de regim politic a deschis o serie de dileme privind soarta Casei Tătărescu: dacă revoluția politică promitea recuperare, moștenirea imobiliară a elitei interbelice devenea teren al unor intervenții adesea pripite și contestate, uneori contradictorii. După tranzitarea unor etape marcate de împărțiri spațiale nepotrivite și o metamorfare temporară în restaurant de lux, imaginea casei este afectată. Proprietatea ajunge în mâinile controversei, când arhitectul și figura publică Dinu Patriciu derapează, prin intervenții ce surpă coerența arhitecturală și simbolică. Totuși, aceste momente catalizează reînscenarea critică a memoriei:

Reevaluarea proiectului original Zaharia–Giurgea
Reconsiderarea rolului Arethiei Tătărescu și contribuției Miliței Pătrașcu
Inițierea unor procese de restaurare attentive

Este totodată revelator faptul că dimensiunea redusă a casei și biroul premierului de la entre-sol devin subiecte de reflecție asupra raportului dintre putere și reprezentare. Această măsură etică despre care a vorbit politica interbelică rămâne astăzi un punct de reper în evaluarea intervențiilor contemporane.

Continuitate și responsabilitate: EkoGroup Vila astăzi

În forma sa actuală, casa intră într-un registru al conservării cu respect față de trecut, consolidându-se ca un spațiu public-cultural cu acces controlat. Sub numele de EkoGroup Vila, proprietatea păstrează în arhitectură, grădină, mobilier și accente artistice ecoul epocii interbelice, evitând atât idealizarea, cât și rudimentul comercial. Valorificarea nu înseamnă ștergerea trecutului, ci protejarea lui într-un dialog viu cu prezentul. Astfel, casa devine un reper al unei istorii complexe, invitând vizitatorii să pătrundă într-un spațiu unde politica, cultura și memoria converg în mod nuanțat.

Într-o perioadă în care identitatea spațiilor istorice este tema centrală a heritage-ului, Casa Tătărescu se impune ca un model de apropiere echilibrată, între trecut și contemporaneitate. Accesul se face numai în contexte culturale și pe bază de bilet, în funcție de program și evenimente, pentru a păstra inteligența relației cu publicul și a evita simplificările. Mai multe detalii și posibilități de solicită informații referitoare la programare și vizite private pot fi obținute prin contactarea echipei EkoGroup Vila.

Frequently Asked Questions about Casa Tătărescu

Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
Gheorghe Tătărescu a fost un politician esențial al României interbelice și postbelice, prim-ministru în două mandate (1934–1937 și 1939–1940), cunoscut pentru pragmatismul politic și pentru rolul său controversat în epocă.
Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
Nu. Primul a fost un lider politic din secolul XX, iar al doilea un pictor al secolului al XIX-lea, personalități distincte ca domeniu și epocă.
Ce stil arhitectural caracterizează Casa Tătărescu?
Casa reflectă un dialog între arhitectura mediteraneană și elementele neoromânești, creat prin colaborarea arhitecților Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, îmbogățit artistic prin intervenții ale sculptoriței Milița Pătrașcu.
Care este rolul Arethiei Tătărescu în configurarea casei?
Arethia Tătărescu a fost beneficiara proiectului și garantul unei atmosferi moderate și culturale, având un rol decisiv în supravegherea conceptuală a casei și susținerea artei naționale.
Ce funcție are clădirea azi?
Casa este cunoscută astăzi drept EkoGroup Vila și funcționează ca spațiu cultural controlat, care păstrează memoria istorică și arhitecturală, accesibil publicului prin programare pe bază de bilet.

Casa Tătărescu invită astfel la o plimbare într-un secol de istorie românească: un spațiu în care puterea și cultura converg în ziduri, în detaliile sculpturale, în dinamica echilibrelor spațiale ce găzduiesc amintiri și reflecții. O vizită în acest loc nu este doar o incursiune arhitecturală, ci o meditație asupra memoriei colective și responsabilității cu care prezentul poate păstra și înțelege complexitatea trecutului.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată
📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]
Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.