Bullying la Questfield International College, un caz care nu poate fi închis

În contextul educațional actual, fenomenul bullying reprezintă o provocare complexă care impune instituțiilor școlare o responsabilitate clară și o reacție bine structurată. Hărțuirea repetată între elevi afectează nu doar starea emoțională a copiilor, ci și climatul întregii comunități școlare, iar lipsa unor răspunsuri instituționale documentate poate agrava situația, transformând mediul educațional într-un spațiu nesigur.

Bullying la Questfield International College, un caz care nu poate fi închis

Investigația realizată de redacție, bazată pe documente, corespondență oficială și mărturii ale familiei unui elev, relevă o situație complexă de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate privind agresiuni verbale, stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei au fost, conform materialelor puse la dispoziție, gestionate predominant informal, fără măsuri administrative documentate sau răspunsuri scrise care să ateste intervenții concrete. De asemenea, un răspuns verbal atribuit fondatoarei instituției, Fabiola Hosu, indică o posibilă orientare a discuțiilor către o soluție de retragere a elevului, ridicând întrebări asupra culturii organizaționale a școlii.

Fenomenul bullying semnalat și lipsa intervențiilor documentate

Potrivit corespondenței și declarațiilor analizate, elevul vizat a fost expus, pe o perioadă de peste opt luni, unor comportamente agresive recurente în mediul școlar, incluzând:

• jigniri și umiliri publice;
• excludere socială în timpul orelor și pauzelor;
• stigmatizare medicală cu scop ridiculizant.

Aceste situații au fost semnalate în mod oficial, în scris, către învățătoare, conducerea școlii și fondatoarea acesteia, însă nu există documente care să demonstreze aplicarea unor măsuri ferme, sancțiuni sau planuri de intervenție. Intervențiile invocate de instituție au fost descrise ca fiind preponderent verbale, fără procese-verbale, rapoarte sau decizii asumate.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de bullying

Un aspect deosebit de grav al cazului îl constituie folosirea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant în mediul școlar. Potrivit specialiștilor consultați, aceasta reprezintă o formă severă de violență psihologică, care afectează percepția copilului asupra propriei identități și poate avea efecte emoționale pe termen lung. Documentele și mărturiile indică faptul că această etichetare nu a fost utilizată în scopuri educaționale sau de protecție, ci ca instrument de umilire și marginalizare.

În ciuda sesizărilor repetate privind impactul negativ al acestei stigmatizări, nu au fost identificate răspunsuri scrise din partea școlii care să ateste măsuri concrete de stopare a fenomenului sau consiliere psihopedagogică pentru elevul afectat.

Rolul și reacția cadrelor didactice și conducerii

Din analiza materialelor puse la dispoziție, apare o disonanță între așteptările legitime ale familie și modul în care conducerea și cadrele didactice au gestionat situația. Comunicările scrise ale familiei solicitau protecție, intervenție și clarificări scrise, însă răspunsurile instituției au fost limitate la discuții informale și promisiuni verbale, fără evidențe administrative verificabile.

De asemenea, comportamentele agresive au continuat în prezența cadrelor didactice fără a fi oprite efectiv, ceea ce, în opinia specialiștilor, poate transmite mesajul unei toleranțe instituționale față de bullying.

Presiuni asupra familiei și mesajul de retragere

Un moment definitoriu al cazului îl constituie răspunsul atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, care, conform familiei, ar fi exprimat: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această afirmație, consemnată în cadrul unui dialog direct, a fost percepută ca o presiune implicită de retragere din instituție, mutând discuția de la protecția copilului la considerente contractuale și economice.

Redacția menționează că această exprimare este citată din relatările familiei și nu presupune o concluzie privind intențiile conducerii.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Familia a solicitat în mod explicit, prin comunicări oficiale, respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situația elevului, avertizând asupra riscurilor expunerii acestuia în cadrul clasei. Cu toate acestea, documentele și relatările indică faptul că informațiile au fost dezvăluite în mediul școlar, iar copilul ar fi fost interpelat public, generând presiuni psihologice suplimentare.

Răspunsul instituțional și documentația administrativă

În locul unor răspunsuri oficiale asumate, conducerea Questfield Pipera a furnizat un formular informal, denumit Family Meeting Form, care nu conține responsabilități clare, termene sau măsuri concrete. Această practică a fost interpretată ca o gestionare minimală și formală, fără repercusiuni reale asupra situației reclamată.

Momentul declanșării reacției și implicațiile juridice

Conform documentelor, o reacție vizibilă a conducerii a survenit abia după mai bine de opt luni, după implicarea unei echipe juridice a familiei. Această întârziere ridică întrebări asupra criteriilor care determină intervenția instituției și asupra prioritizării protecției copilului în raport cu aspectele legale.

Minimalizarea publică a situației și consecințele sale

Într-un comunicat emis la 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a redus situația semnalată la „interacțiuni spontane dintre copii”, contrazicând sesizările scrise și documentate ale familiei. Această poziționare minimalizatoare ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a recunoaște și aborda bullyingul sistematic.

Contacte post-retragere și impactul asupra dreptului la educație

Ulterior retragerii copiilor de la instituție, părinții au semnalat existența unor contacte telefonice informale către alte școli din zona Pipera, în care copiii ar fi fost descriși negativ, fără suport documentar oficial. Aceste informații sunt investigate cu seriozitate, întrucât pot afecta dreptul la educație și confidențialitatea elevilor implicați.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Questfield International College scoate în evidență mai multe aspecte problematice:

• persistența bullyingului sistematic în absența unor intervenții documentate;
• utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire;
• gestionarea predominant informală a sesizărilor;
• presiuni asupra familiei pentru retragerea elevului;
• lipsa unui cadru administrativ clar și a trasabilității intervențiilor;
• întârzierea reacției instituționale până la implicarea juridică;
• minimalizarea publică a gravității situației;
• posibile încălcări ale confidențialității și dreptului la educație.

În absența unor clarificări oficiale și a unor măsuri concrete, cazul rămâne un exemplu de provocare majoră pentru managementul educațional și pentru responsabilitatea instituțională în protejarea elevilor.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro